Nu vă pot spune cît mă doare prăbuşirea CFR

Vorbele au consecinţe. Cel mai mult ne-am obişnuit să spunem exact inversul. Ce se va întîmpla la CFR e de-a dreptul tragic şi arată că toată vorbăria fără discernămînt (despre eficientizare cu orice preţ a statului prin privatizare şi căpuşare; bonus: punerea, o dată la două fraze, a măreţei gîndiri “statul e păgubos, privatul e miraculos”) are efecte. Nu au fost doar vorbe. Acum ne dor.

Disponibilizări de mii de oameni la CFR. Strategii de eficientizare care vorbesc despre suspendarea curselor nerentabile. Că doar ce rost are să opreşti la Cucuieţii de jos – ăia oricum sînt nişte oameni pierduţi.

Un domn de la CFR vorbea foarte interesant azi, la Realitatea, despre ce a distrus, de fapt, CFR-ul. Un exemplu: cele 17000 de angajati de la CFR călători aveau fondul de salarii X. Ei bine, cei o mie de angajaţi privaţi ai firmelor căpuşă care spală locomotive, le păzesc, le lustruiesc aveau jumătate din X fond de salarii. Astfel de exemple sînt nenumărate. Citeste mai departe »

Publicat in Life, Politicosenii | Etichetat , , | Lasati un comentariu

De ce elitismul românesc merge la braţ cu tabloidul românesc

Mi-a plăcut textul lui Florin Puşcaş. E o revoltă pe care o au regulat toţi oamenii inteligenţi care-şi scot mesajul în public. Aş avea totuşi nişte completări de făcut, completări care mie îmi explică parţial ce se întîmplă în contextul românesc cu cercul vicios al populismului: oamenii care cer calitate şi care apoi accesează tabloid.

  • mi se pare interesant că tabloidul a prosperat şi coexistat cu un elitism românesc de-a dreptul agresiv. Cu cît au fost venerate şi preamărite mai mult personalităţi culturale, cu atît s-a întărit şi ponderea tabloidalului
  • elita se raportează foarte des la populism ieftin – zeci de intelectuali şi-au consumat nervii pe tîmpeniile scrise de Romania Mare, de exemplu
  • alţi mulţi intelectuali ne-au povestit cum privesc OTV-ul toată ziua cu dispreţ, pentru că ăla e poporul. E unfel de tras la fiare intelectual. te uiţi la cît de prost e poporul ca să devii şi mai elitist:) Citeste mai departe »
Publicat in Kestii | Etichetat , , | Lasati un comentariu

Cei mai indiscreţi oameni de pe pămînt

Iata si o recenzie din Suplimentul de cultura despre o carte chiar buna care se citeste repede si cu folos. Incep sa cred ca cele mai mari opere literare produse de cultura romana trebuie cautate prin interviurile date din 90 incoace. Exagerez, ca asa sint io.

Cartea de interviuri a lui Ovidiu Şimonca, „Pot să vă mai enervez cu ceva?” reconfirmă legea nescrisă a scriitorului: nu există talent, geniu, măreţie, valoare literară dacă nu eşti un indiscret adevărat, un curios nebun şi, regula numărul unu, dacă nu ştii să întocmeşti o bîrfă ca lumea despre alt personaj din lumea literară sau despre tine însuţi. Da, domnilor şi doamnelor cititori, adevăraţii scriitori se auto-bîrfesc. Este poate singurul amănunt care îi desprinde de muritorii de rînd. Citeste mai departe »

Publicat in Carti | Etichetat , , , , | Lasati un comentariu

Revizuiri. CTP versus TRU

Mărturisesc, l-am subestimat pe C.T.Popescu pentru că avea prea multă putere administrativă şi simbolică în presa românească, iritant de multă. L-am subestimat pe CTP şi pentru că, într-un articol din 2004, din Observator Cultural, l-am supraestimat pe Traian Ungureanu – i-am recenzat pe amîndoi deodată. Am crezut că primul are ambiţii de scriitor, dar rămîne un jurnalist în sensul cel mai populist al cuvîntului. Am crezut că al doilea e accidental un jurnalist şi că are ambiţii mai mari decît simple populisme. Acum cred că am greşit.

Mi s-au schimbat personajele. C.T.Popescu a rămas cu putere simbolică, dar nu o mai face şi pe patronul şi pe jurnalistul şi pe schimbătorul de istorie. Traian Ungureanu a renunţat la materiale suculente despre sport şi societate sau le-a rărit semnificativ şi şi-a mutat atenţia asupra unor zone pentru mine complet neinteresante: o continuă autohipnoză stilistică, aia care îi face pe mulţi să spună că nu contează ce scrie, ci cum scrie (chestie care-mi aminteşte de estetica pamfletarului şi care mă cam lasă rece), şi asupra encomioanelor pentru Traian Băsescu. Oricît de mult ar fi fost interesat politic, ar fi trebuit să existe o atuocenzură care să-l oprească pe Ungureanu dintr-o aventură deja cinică. După ani de laude “necondiţionate” aduse lui Băsescu, a fost ales europarlamentar, o sinecură în care pare să fi plonjat cu plăcere. Citeste mai departe »

Publicat in Kestii, Uncategorized | Etichetat , , | Lasati un comentariu

De ce-i face CNA morală unui tip care se supraexpune. Divorţ fictiv vs. divorţ adevărat

Domnilor, se întîmplă lucruri mai interesante decît piareala cu Duster, fişa medicală a lui Băsescu (care nu mă interesează cîtuşi de puţin) şi auditul de la PSD. Irinel Columbeanu la CNA într-o confruntare istorică. Omul s-a dus să se plîngă, doar e dreptul lui, că unii inventează ştiri, hărţuiesc familia, mă rog. CNA i-a răspuns cu morală. Citez de pe paginademedia.

Attila Szasz:

„Aţi contribuit la naşterea şi creşterea acestui fenomen, de a vă expune viaţa privată. Sunt foarte mulţi oameni publici care şi-au expus viaţa privată, satisfăcând, astfel, nişte curiozităţi gratuite”.

Dan Grigore:

„Sigur, pe langă această tabloidizare, pe care o numitiotevizare, sunt oameni care au fost actori ale acestui fenomen, care acum se întoarce împotriva lor. Este un joc al bumerangului. Nu pot să nu constat că este un fel de efect de bumerang. Aţi fost actor în etalarea spaţiului privat şi acum sunteţi, din păcate, terfelit. Am dorit să fac şi eu această remarcă”. Citeste mai departe »

Publicat in Media | Etichetat , , , | Lasati un comentariu